În guvernarea BOC agricultura României înregistrează cea mai dezastruoasă situaţie, puterea economică a producătorilor agricoli cunoscând cel mai scăzut nivel.
După patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană guvernarea BOC a ajuns la “performanţa” de a aduce satele şi agricultura României la cel mai scăzut nivel de dezvoltare în comparaţie cu celelalte state membre, ţara noastră devenind o ţară importatoare de alimente, cu agricultori dezamăgiţi şi înşelaţi atât de mult incât o mare parte dintre ei nu mai doresc să lucreze în agricultură.
Aceste “performanţe” s-au datorat faptului că, guvernul Boc a abandonat pur şi simplu promisiunile făcute prin programul de guvernare, demonstrând multă incompetenţă şi ipocrizie.
Programul guvernului Boc preconiza:
- 1. Asigurarea securităţii alimentarea în principal prin creşterea producţiilor agricole
Realitatea este, însă, alta. Românii mănâncă mai puţin, ponderea alimentelor din import fiind covârşitoare în cea mai mare parte a anului, şi mai scump.
Datele statistice reliefează:
| Producţia (kg/cap locuitor) |
Anul 2004
|
Anul 2009
|
Diferenţa
|
| Cereale |
1125,9
|
692,7
|
-433,2
|
| Floarea Soarelui |
71,9
|
51,1
|
-20,8
|
| Legume |
220,3
|
181,7
|
-38,6
|
| Fructe |
80,5
|
61,6
|
-18,4
|
| Carne |
73,8
|
66,3
|
-7,5
|
| Lapte |
276,0
|
262,6
|
-13,4
|
Preţuri la produse de bază:
| Produse |
Februrie 2011 faţă de iulie 2010
|
| Făină |
+41,4%
|
| Ulei |
+35,0%
|
| Cartofi |
32,5%
|
| Zahăr |
30,9%
|
O asemenea situaţie se explică, in cea mai mare măsură, prin necultivarea unor suprafeţe întinse de teren prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe arabile. Aşa, de exemplu, în timpul guvernării Boc s-a înregistrat, în premieră istorică, cea mai mare suprafaţă necultivată de teren, de circa 3 milioane hectare, cât suprafaţa agricolă a Belgiei şi Olandei la un loc.
- Deşi guvernul Boc şi-a propus dublarea suprafeţei agricole amenajate pentru irigat la 1,5 milioane hectare, astăzi se irigă în România doar aproximativ 30.000 hectare, sistemele de irigaţie fiind în cea mai mare parte abandonate, iar multe dintre acestea într-un stadiu avansat de degradare, fapt pentru care capacitatea de irigare este practic şi ca inexistentă.
- Exploataţiile agricole au înregistrat pierderi importante, multe din acestea intrând in faliment, contribuind la dezechilibre majore în mediul rural, fapt pentru care agricultorii şi-au abandonat propriile afaceri.
- Procesul de consolidare al exploataţiilor agricole este o himeră pentru guvernul Boc , România continuând să aibe o agricultură fărămiţată: peste 44% dintre proprietari au terenuri suprafeţe de sub un hectar, peste 25% au suprafeţe intre doua şi cinci hectare, şi doar 10% cu suprafeţe peste 10 hectare.
- Datele preliminare ale recensământului agricol din 2010 prefigurează scăderea efectivelor de animale, o situaţie dramatică înregistrând-o efectivele de taurine şi în mod deobsebit vacile de lapte, unde, faţă de recensământul din 2004, se înregistreză o scădere de peste 480.000 capete reprezentând 28% din total.
- Producţiile animaliere au scăzut dramatic la toate speciile, ajungându-se la import de carne de oaie, produsul putând fi văzut în mai toate marile magazine. Pe de altă parte, o evoluţie nefavorabilă şi productie zootehnică secundară. Aşa de exemplu s-a redus gunoiul de grajd, atât de necesar fertilizării naturele a solului, semnificativ, ca urmare a diminuării efectivului de animale, dar şi ca urmare a reducerii investiţiilor în construirea de platform de depistare.
Evolutia efectivelor de animale:
mii capete
|
Specificare
|
Anul 2000
|
Anul 2004
|
Anul 2010
|
| Bovine |
870
|
2907
|
2303
|
| Porcine |
4899
|
6495
|
4214
|
|
|
|
|
| Ovine |
8195
|
7423
|
11177
|
| Păsări |
7007
|
7036
|
7088
|
- 2. Susţinerea financiară şi fiscal a agriculturii prin programe multianule
În fapt lucrurile stau astfel:
- Agricultorii au la acestă dată cea mai mare povară fiscală din toate timpurile şi cea mai slabă susţinere financiară. S-a înmulţit nivelul de taxe şi impozite şi a crescut nivelul acestora.
-Nu există programe bugetare multianuale pentru a da predictibilitate şi sustenabilitate producătorilor agricoli, iar execuţia bugetară a fost şi este in defazaj cu ciclurile de producţie.
- Costul imputurilor (motorină, energie, apă, îngrăşăminte, alte substanţe chimice) a devenit o povară pentru producătorii agricoli, iar susţinerea bugetară este din ce în ce mai mică, în mare parte, susţinută din fonduri europene; cei peste 1,7 milioane de proprietari cu suprafeţe sub un hectar sunt în afara oricărei forme de sprijin, determinându-i la abandonarea lucrării suprafeţelor agricole.
Dacă luăm in analiză evoluţia preţului în cazul unui important factor de producţie din agricultură, cum ar fi motorina, evoluţia susţinerii financiare în timpul guvernării Boc, rezultă din următorul tabel:
Evoluţia preţului si a subvenţiei de motorină:
|
Indicatori
|
2004
|
2010
|
| Preţul motorinei |
1,8 lei/litru
|
5,2 lei/litru
|
| Subvenţia pe hectar |
250 lei/hectar
|
520 lei/hectar
|
| Subvenţie în echivalent motorină |
140 Litri
|
100 Litri
|
De altfel, producătorul agricol a ajuns astăzi să cumpere un litru de motorină prin valorificare a 10kg de grâu, faţă de 3Kg in 2004, în timp ce producţia medie la hectar a scăzut de la (productia de grau la hectar 2004 2010), îngreunând astfel situaţia producătorilor agricoli.
Actualii guvernanţi nu numai ca nu au redus fiscalitatea sau cel puţin să o păstreze ci dimpotrivă au crescuto. Majorarea cu 25% la TVA de la 19% la 24% este edificator în acest caz.
Iată cum politica financiară şi fiscală a guvernului Boc a condus la scăderea randamentelor pe unitatea de suprafaţă, abandonarea cultivării terenurilor, scumpirea alimentelor, înrăutăţirea nivelului de trai a întregii populaţii.
- 3. Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare
Starea de fapt ne arată o lipsă totală de abordare a pieţei agricole şi a pieţei agroalimentare, într-un sistem coerent, european şi mondial în care ne aflăm.
Guvernul Boc a excelat prin improvizaţie şi ipocrizie, propunându-şi obiective populiste şi pe care le-a abandonat în planul practice. În schimb a apelat la instrumentul învrăjbirii pe filiera de produs, ridicând producătorii împotriva comercianţilor, operând cu date false de piaţă, denaturând spiritual obiectiv al reglării pieţei produselor.
Acesta demonstrează cel mai bine lipsa de concept si perspectivă, iar intervenţiile Primului-ministru şi ale ministrului de resort, cu explicaţii şi justificări în piaţă, pun în evidenţă mecanismele şi preocupari îndoielnice ale guvernanţilor în realizarea producţiilor agricole pentru creşterea şi diversificarea ofertei, prelungirea termenelor de depozitare şi conservare a produselor agricole.
În ceea ce priveşte eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare, este de subliniat că nu s-a iniţiat niciun fel de măsură pentru crearea unor instrumente viabile.
Din punct de vedere legislativ, sub guvernarea Boc nu s-a continuat definitivarea mecanismelor de piaţă pentru cereale şi plante oleaginoase, anunţându-se în mod propagandistic programul “Primul siloz”, care, în fapt, era cu totul altceva şi anume crearea fondului de garantare a certificatelor de depozit, pentru a închide mecanismul de funcţionare creat în guvernările anterioare, blocând astfel piaţa cerealelor.
Toate acestea, la care se mai pot adauga încă şi multe altele, au condus la proliferarea evaziunii fiscale, ajungându-se în guvernarea Boc la cea mai îngrijorătoare situaţie, când evaziunea în agricultură atinge cote alarmante, de aproape 2 miliarde euro, lăsând o Românie măcinată de evaziune şi împovărată de datorii externe.
- 4. Accelerarea procesului de dezvoltare rurală
Din nefericire, preocuparea guvernului Boc de a sprijini clientela politică PDL, a ratat o bună şansă de dezvoltare rurală, prin folosirea sumelor alocate de Uniunea Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Grija şi preocuparea acordării de programe pe criterii politice a scurtcircuitat absorţia fondurilor europene, producând întârzieri şi dezordine în aducând prejudicii grave intereselor românilor.
Astfel, până în prezent ar fi trebuit să fie contractate prin P.N.D.R. proiecte în valoare de 6,7 miliarde euro, din totalul de 10,9 miliarde euro, alocare publică pentru cofinanţarea acestora până in 2013.
Practic au fost selectate proiecte in valoare de 4,1 miliarde euro, dintre care doar pentru 3,6 miliarde euro s-au semnat contracte, dar practic plăţile efective se cifreză la 1.9 miliarde euro ceea ce înseamnă o pierdere de circa 5 miliarde euro, sumă ce reprezintă un sfert din valoarea împrumuturilor României de la organizaţiile financiar internaţionale ca o consecinţă a incapacităţii acestui guvern pentru absorţia fondurilor europene este aceea că, în viitor, în mod inevitabil alocaţiile Uniunii Europene destinate României, pentru perioada 2014-2020, se vor reduce în mod corespunzător.
Incapacitatea guvernului Boc prin angajarea României la cea mai împovăratoare datorie şi lipsa de preocupare pentru absorţia fondurilor europene va afecta grav spaţiul rural şi nicidecum nu va conduce la dezvoltarea acestuia, aşa cum şi-a propus-o prin programul de guvernare.
- 5. Adaptarea agriculturii la schimbările climatice
O lipsă totală de abordare şi acţiune, se referă la pierderea startului în Campania Mondială de pregătire a omenirii într-un nou context climatic previzibil.
Lipsa de concept şi sprijin în zona montana, abandonarea sistemul de irigaţii,îndiguiri şi desecări, abandonarea programelor de dezvolatare a pajiştilor şi de împadurire justifică, fără putere de tăgadă, că acest obiectiv al guvernării PDL nu există în planul practic, România izolându-se şi rămânând astfel în afara conceptului mondial.
Toate acestea au un rol important, determinând chiar, în susţinerea poziţiei României în a beneficia de alocare de fonduri europene, pentru perioada 2014-2020. Din păcate, însă, guvernul Boc ignoră complet această acţiune la nivel European, care răspunde pe deplin intereselor agriculturii României.
În schimb, încă, guvernul practică o activitate dispersată, sectaristă, lipsită de conţinut, unde dialogul instituţionalizat este timid, inconsistent şi neproductiv, iar guvernul în integralitatea lui nu-şi asumă răspunderea pentru pregătirea şi promovarea unui set de politici care să slujească interesele agricultorilor români.
Iată cum guvernul Boc pe lângă ratarea integrării României în structurile Uniunii Europene ratează şi pregătirea deciziei pentru viitorul agriculturii Româneşti.
- 6. Susţinerea cercetării-dezvoltării şi formării profesionale
Ca factor important pentru dezvoltare, cercetarea agricolă românească a fost privată de sprijin şi atenţie, fiind lasată pradă intereselor funciare care au gravitat în de-a lungul vremii în jurul terenurilor deturnate de la institute, staţiuni şi academii.
Scăderea drastică a activităţii de cercetare se datorează si diminuarii suprafeţei unităţilor de cercetare de la circa 160.000 hectare, existente in anul 1991, la circa 30.000 hectare, la ora actuală, nemaiexistând posibilitatea realizării corespunzătoare a verigilor superioare, fapt ce a pus în mare pericol Programului naţional de asigurare cu şămânţă.
Guvernul Boc a adâncit izolarea cercetării ştiinţifice, privând-o de programe de cercetare de interes naţional.
În anul 2011 suma prevăzută în bugetul M.A.D.R. pentru finanţarea activităţii de cercetare agricolă a fost redusă la 36.000 lei , de 3,5 ori mai puţin decât în anul 2005.
- 7. Reforma administrativă a agriculturii
Descentralizarea administraţiei şi funcţiile publice au creat în timpul guvernării Boc incertitudini şi instabilitate:
- Elaborarea de acte normative politizate, menite să asigure angajarea clientelei politice, slabă pregătire profesională, înclinaţii spre corupţie şi îmbogăţire, oameni lipsiţi de interes pentru progresul economic – social al agriculturii, guvernul Boc fiind campionul de necontestat al farădelegilor.
- Activitatea Agenţiei de Plăţi şi Investiţii în Agricultură (A.P.I.A.) a fost perturbată şi deficitară, această agenţie fiind nevoită să concedieze peste o mie de angajaţi, cei rămaşi în sistem fiind selectaţi pe criterii politice.
***
Rezultatele slabe din agricultură se reflectă şi în scăderea la mai puţin de jumătate a contribuţiei acesteia la formarea Produsul Intern Brut comparativ cu anul 2004.
Guvernul Boc nu a înţeles importanţa agriculturii în contextul de dezvoltare economică a ţării şi, mai ales, în contextul de crizei economice pe care o traversăm.
Lipsa de preocupare a afectat grav România dacă luăm în calcul numai suprafaţa necultivată de trei milioane de hectare, unde s-au pierdut cel puţin zece milioane tone cereale/an, ceea ce înseamnă în guvernarea Boc 20 de milioane tone producţie care ar fi condus la creşterea P.I.B. cu circa 5 miliarde de euro şi a încasărilor la buget prin T.V.A. cu cel puţin un miliard de euro.
Cu acestă sursă şi cu reducerea evaziunii fiscale, s-au creat posibilităţi reale, la îndemâna guvernului României, de finanţare şi a unor cheltuieli bugetul (evitând taierile de salarii şi de impozitare a pensiilor), fapt ce ar fi permis parcurgerea mai uşoara a crizei economice in care ne aflăm.